Peste 18 decenii de tradiţie militară conferă pompierilor din Ţinutul Botoşanilor două elemente cheie pentru înfăptuirea oricărui lucru durabil: curaj şi devotament. 

De la prima formaţiune militară, „Comanda de Foc”, înfiinţată în 1840, pompierii botoşăneni au străbătut, generaţii la rând, un drum lung marcat de sacrificii până la înfiinţarea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani, prin fuzionarea Grupului de Pompieri cu Inspectoratul Judeţean de Protecţie Civilă, în 2004.

Misiunile celor două structuri s-au întrepătruns, iar astăzi formează o instituţie modernă, puternică, flexibilă, capabilă să asigure creşterea gradului de siguranţă a cetăţeanului. Complexitatea, intensitatea şi dinamismul diverselor situaţii cu care ne confruntăm zi de zi impun adoptarea rapidă şi implementarea celor mai bune practici menite să ofere dezvoltarea instituţională pe cele două  paliere: prevenire şi intervenţie.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani îmbracă, de două ori pe an, haina de sărbătoare – pe 28 Februarie - Ziua Protecţiei Civile din România şi pe 13 Septembrie - Ziua Pompierilor din România. 

În 1933, pe 28 februarie a fost aprobat prin Decretul Regal nr. 468 „Regulamentul de Funcţionare a Apărării Pasive contra atacurilor aeriene”. Scopul era acela „să limiteze efectele bombardamentelor aeriene asupra populaţiei şi resursele teritoriului, fie asigurându-le protecţia directă, fie micşorând eficacitatea atacurilor”, iar acest moment este considerat data de naştere a Protecţiei Civile în România.

Numită şi ARMA VIEŢII, având ca deviză motto-ul ”CU VIAŢA MEA APĂR VIAŢA”, Protecţia Civilă este o componentă a apărării naţionale, ce cuprinde un complex de măsuri pentru ocrotirea populaţiei, a bunurilor materiale în caz de război, calamităţi sau catastrofe, asigurând condiţiile necesare supravieţuirii acestora.

Conceptul de protecţie civilă a evoluat de la „apărare pasivă” la „apărare locală antiaeriană” în 1952, apoi la „apărare civilă” în 1978 şi la „protecţie civilă” în 1994.

Ziua Pompierilor din România este sărbătorită, în fiecare an, pe 13 septembrie, marcând un moment important din istoria Armei. Această zi comemorează eroismul pompierilor care au luptat în Bătălia din Dealul Spirii, în anul 1848. În acea zi, pompierii, conduși de căpitanul Pavel Zăgănescu, au înfruntat trupele otomane și au apărat revoluționarii care luptau pentru libertate și independență. Chiar dacă erau depășiți numeric, aceștia au dat dovadă de un eroism remarcabil.

Astfel, Ziua Pompierilor este o ocazie de a aduce un omagiu celor care au luptat în trecut și au dat dovadă de sacrificiu, dar și de a evidenția curajul, altruismul și solidaritatea pompierilor care sunt mereu pregătiți să intervină în situații de urgență pentru a proteja viețile și bunurile cetățenilor. 

În prezent, I.S.U. Botoşani are în subordine cinci gărzi de intervenţie la Botoşani, Dorohoi, Ştefăneşti, Săveni, Truşeşti și trei puncte de lucru la Flămânzi, Darabani și Coțușca, care deservesc o populaţie de 455 238 locuitori, pe o suprafaţă de 4.986 km².

Pe 16 decembrie 2010, la cinci ani de la înfiinţarea ISU Botoşani, a fost operaţionalizat Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD), inspectoratul fiind dotat cu două ambulanţe de tip B2, repartizate la Detaşamentele de Pompieri Botoşani şi Dorohoi.

Pe 9 mai 2012, în judeţul Botoşani au fost deschise alte două substaţii SMURD la Săveni şi Ştefăneşti.

În ziua de 17 septembrie 2013 a fost operaţionalizat echipajul de terapie intensivă mobilă SMURD.

Pentru eficientizarea acțiunilor de intervenție prin reducerea timpului de răspuns, au fost operaționalizate trei puncte de lucru, astfel:

- 21 decembrie 2016, la Darabani;

- 01 octombrie 2017, la Flămânzi;

- 16 iunie 2023, la Coțușca.

În cei 20 ani, I.S.U. Botoşani s-a dezvoltat continuu şi a ajuns o structură eficientă, aliniată la standardele impuse de statutul de ţară membră a Uniunii Europene, capabilă să ofere o creştere a nivelului de securitate a vieţii cetăţenilor, proprietăţii şi mediului.

Instituţia pompierilor români s-a dezvoltat continuu, de la primele intervenţii pentru stingerea incendiilor, la actuala gestionare a tuturor situaţiilor de urgenţă: inundaţii, alunecări de teren, mişcări seismice, epidemii, înzăpeziri, secetă, accidente tehnologice, radiologice, nucleare, biologice sau alte calamităţi naturale, descarcerare şi prim ajutor acordat persoanelor aflate în situaţii deosebite. 

În prezent, în cadrul inspectoratului sunt constituite și funcționează următoarele structuri specializate:

Centrul Operaţional

Inspecția de Prevenire

Serviciul Pregătire pentru Intervenție și Reziliența Comunității

Management Stări Excepționale           

Structura de Securitate

Serviciul Comunicații și Tehnologia Informației

Serviciul Logistic

Serviciul Resurse Umane

Compartimentul Achiziții Publice

Financiar

Control

Juridic

Secretariat, Documente Clasificate și Arhivă

Informare şi Relaţii Publice

Psihologie

Detaşamentul de Pompieri Botoșani

- Garda de Intervenție Ștefănești

- Garda de Intervenție Trușești

- Punctul de Lucru Flămânzi

Detaşamentul de Pompieri Dorohoi

- Punctul de Lucru Darabani

Stația de Pompieri Săveni

- Punctul de Lucru Coțușca

Atribuţii principale:

• stIngerea incendiilor;
• căutarea, descarcerarea și salvarea persoanelor;
• monitorizarea, evaluarea, cercetarea cauzelor probabile de producere a situațiilor de urgență;
• informarea și educarea preventivă a populației și avertizarea acesteia, înștiințarea autorităților administrației publice, despre posibilitatea / iminența producerii situațiilor de urgență;
• evacuarea persoanelor, a populației sau bunurilor periclitate, prin asigurarea măsurilor de evacuare, instalarea taberelor de sinistrați, participarea la transportul populației și al unor categorii de bunuri;
• distrugerea zăpoarelor de gheață sau degajare a cursurilor de apă;
• acordarea asistenței medicale de urgență prin module SMURD din cadrul serviciilor de urgență profesioniste;
• asigurarea logistică a intervenției structurilor proprii și punere la dispoziția altor structuri, a unor categorii de tehnică, materiale și echipamente;
• decontaminarea populației, cu mijloace specializate și/sau a punctelor de decontaminare personal, tehnică și echipament recunoscute din timp, în profil teritorial;
• neutralizarea efectelor materialelor periculoase prin acțiuni de asanare a muniției neexplodate din timpul conflictelor militare.
• emiterea de avize şi autorizaţii în domeniul securității la incendiu, în condiţiile legii. 

În cadrul inspectoratului există Serviciul Medical de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD). În structura SMURD funcționează echipe integrate de descarcerare, specializate în acordarea asistenței medicale și tehnice de urgență, precum și echipe cu personal paramedical, specializat în acordarea primului ajutor calificat.

Misiunile SMURD:

• intervenția la cazurile în care una sau mai multe persoane se află într-o situație cu risc vital din cauza unei îmbolnăviri acute sau accidentări;
• intervenția la cazurile care necesită acordarea primului-ajutor într-un interval scurt de timp;
• intervenția la cazurile care necesită descarcerarea sau alte operațiuni de salvare;
• asigurarea protecției medicale pentru personalul echipelor de intervenție ale IGSU la misiunile specifice cu risc de accidentare;
• intervenția la accidente colective și calamităţi. 

În cadrul inspectoratului se constituie şi funcţionează ca structuri specializate:

Centrul Operational: îndeplineşte permanent, la nivelul zonei de competenţă, atribuţiile privind monitorizarea, evaluarea, înştiinţarea, avertizarea, prealarmarea, alertarea şi coordonarea tehnică operaţională a intervenţiilor pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă;

Inspecţia de Prevenire: îndeplineşte, în zona de competenţă, atribuţiile pe linie de avizare/autorizare, informare publică preventivă, îndrumare şi control privind prevenirea situaţiilor de urgenţă;

Serviciul Pregătire pentru Intervenţie şi Rezilienţa Comunităţilor, cu responsabilităţi în domeniul pregătirii personalului operativ propriu, precum şi a populaţiei privind comportarea în situaţii de urgenţă;

Subunităţi de intervenţie având în componenţă un număr variabil de echipe şi echipaje specializate pe tipuri de intervenţii, precum şi alte structuri necesare îndeplinirii misiunilor încredinţate; 

 Structura de Suport Logistic; 

 Alte structuri funcţionale.